Ramayana de Valmiki

Ramayana este o epopee antică, scrisă în sanscrită de către poetul Valmiki. Reprezintă totodată o carte importantă a hinduismului. Ramayana conține 24.000 de versuri și povestește despre călătoriile prințului Rama, a cărui soție, Sita, este răpită de către demonul Rākshasa. Se pare că versiunea cunoscută astăzi a fost scrisă în perioada 500 - 100 î. Hr.

Accesează textul Ramayana

Sakuntala de Kalidasa

Poet și dramaturg indian de limbă sanscrită, Kalidasa a făcut parte probabil, din grupul ”celor  nouă perle”, poeți vestiți, artiști și filozofi de la curtea regelui Vikramanditya (380 - 413 e.n.)

      Subiectul acestei drame în șapte acte, în versuri și proză, capodopera lui Kalidasa, este împrumutat din Mahabharat: Regele Dusyanta se căsătorește cu Sakuntala, fiica adoptivă a sihastrului Kanva, pe care regele, aflat la vânătoare, o întâlnise în luminișul unei păduri. Reîntors în Capitală, Dusyanta o uită pe Sakuntala, iar aceasta pierde într-un râu inelul pe care soțul său i-l dăduse ca semn de recunoaștere astfel încât atunci când se prezintă în sfârșit în fața lui, acesta n-o mai recunoaște iar ea nu se poate apăra pentru că tocmai pierduse inelul.

       Plină de tristețe, Sakuntala dă naștere, într-o pădure din Himalaia, unui copil, Bharata. Un pescar găsește în apă inelul pierdut și îl duce regelui, care amintindu-și de aceea pe care n-o recunoscuse, pleacă în căutarea Sakuntalei. Regăsind-o, o readuce la Curte împreună cu copilul căruia i se prexice că va stăpâni tronul lumii.

      Grația și lirismul piesei, sentimentul profund al naturii pe care Kalidasa le evocă cu atâta măiestrie, ies în evidență și din următoarea scenă în care Sakintala plecând spre soțul ei își ia rămas bun de la locurile natale.

Fiindcă nu am găsit varianta online a textului, voi posta cateva fotografii sugestive ale Sakuntalei şi un clip cu dansul şi muzica specifice vremii.

Accesează Sakuntala dance drama

Începutul. Epopeea lui Ghilgameș

Epopeea lui Ghilgameș este un poem epic din Mesopotamia antică, aparținând culturii sumero-babiloniene. Este cea mai veche scriere literară păstrată a umanității, datând de la începutul mileniului al III-lea î.Hr. S-a păstrat, lacunar, pe 12 tăblițe de lut, în biblioteca regelui asirian Assurbanipal de la Ninive și povestește faptele eroice ale lui Ghilgameș, legendarul rege al cetății Uruk.

Ceea ce este fundamental în mitul lui Ghilgameș se poate numi drama existențială a omului, lupta lui cu forțele oculte și perspectiva înfrângerii lor, raportul cu femeia și raportul de prietenie între oameni, teama de moarte și setea de nemurire; paralel, mitul rezumă alegoric istoria devenirii și destinul oamenilor ca societate: vânătoarea, păstoritul, civilizația urbană, constituirea statului arhaic, catastrofele cosmice, marile întrebări ale gândirii.

Text Epopeea lui Ghilgameş